Carving Magic

Product Information

Se ia dorul, încet, să nu-l doară, se cuprinde în brațele timpului; se reazămă sufletul pe un ochi catifelat de stea. Se așează dorul în palmele Universului, în dansul precipitat al timpului. Îmbrățișare caldă între stele arzătoare și licăriri de secunde. Îmbrățișare caldă între chemări telurice, frânturi de gânduri rupte între drumuri nesfârșite. Oameni și lumini, trenuri, gări, aeroporturi, aterizări și decolări. Se ciocnesc de valurile realității, se sparg în mii de frânturi. Rămân aceeași oameni. Doar luminile roiesc în timpuri peculiare, și răsfrânge dorul în umbre întunecoase, târându-l între trenuri și gări, aeroporturi, aterizări și decolări.”

Am fost învățați că așa trebuie, că rostul nostru se aliniază orânduirii comunității într-un fel în care armonia se perpetuează. Bătrânii, în înțelepciunea perilor albi, știau cel mai bine cum se cade a fi aranjate piesele acestui puzzle numit „căsătorie”. Dintre toate dominantele, puterea, influența și banul jucau la dublu printre variante. Tot printre ele, dansa și norocul la vedere cu indiferența. Nu interesa pe nimeni însă dacă bucuria își găsea culcușul printre rândurile aranjamentului. Nici dacă emoția exista prin apropiere. Cupidon se pare că nu pășise încă printre hotare, iar iubirea în esența ei pură era prigonită din conversațiile mature, fiind considerată încă un tabu, despre care nu se cădea să pomenești. La schimb însă, iubirea aluneca abrupt în datorie. „Copiii buni ascultă de părinți.” Un clișeu mult prea uzat și abuzat.”mare cam acestea sunt pietrele mele de bucurie, pe care le-am așezat timid pe fundația imaginară a căsuței mele interioare. Am multe proiecte în minte, cuvinte de plămadit în povestiri de viață, printre orele realității ce încă cere socoteală facturilor de plătit, condicii de semnat și alte chestii de cotidian. În rest, viața merge mai departe, pentru că, unde există viață, există și speranță! Austin Macauley are one of the fastest-growing publishers, striving hard to give authors the best chance of succeeding in an increasingly crowded market. With headquarters in London, New York and Sharjah, Austin Macauley Publishers™ have established themselves as an energetic and innovative independent trade publishers. Publisher Details Tristeţea şi durerea e prezentă în multe poezii. Le regăsim şi în poezia Ei spun că sunt fals, în care Simona Prilogan atinge şi tema imperfecţiunii umane: From poetry I have never gone. I only borrowed some mornings from the sunflowers and listened to their songs. The breeze brought sentences from far away, a mystic world displaying in my heart. Sound of love, aromas, colours, emotions. They were gathering at the gate of my mind, so I invited them in my inner world and together have created a genuine poetic space. A Simonic one. For returning the mornings to eternity. As we celebrate our togetherness, I invite you too for a cup of emotions and poetic thoughts poured between the lines .” – Simona Prilogan, Carving Magic

dacă e să o prezentăm în detaliu, trebuie să începem prin a povesti că s-a născut la Hunedoara, iar acum trăieşte în Londra. A debutat în 1998 în cotidianul hunedorean Cuvântul liber, publică poezie în mai multereviste din ţară şi a câştigat premiul presei la Festivalul Internaţional Lucian Blaga – Sebeş. Din 2017 scrie pentru Webcultura (România), iar din 2018 pentru Spillwords Press NYC (SUA). În 2018 a publicat la Lulu Press (SUA) două volume de poezie şi proză scrurtă: Ochi de poveste (română) şi Windows to The Blue (engleză). O parte din creaţiile sale literare sunt incluse în şase antologii de poezie din SUA, în trei antologii din Marea Britanie şi două antologii de poezie şi proză scurtă din România. She is a member of the World Jam, a worldwide poetry and music community based in Nottingham, where she discovered the joy of performing on stage as a poet. Multe și nenumărate mărgelele amintirilor. Multe și nenumărate lacrimile întristării. Multe și nenumărate clipele în care dragostea încă veghează ca un ultim soldat în apărarea eternității. Mai respiră a flori și ciocolată, în toate culorile, în toate nuanțele, în toate aromele. Acolo în casele de îngrijire de la capătul străzilor. Străzi prăfuite de minutele realității. Unde aducerile aminte dansează îmbrățișate cu lacrimile și adorm în neuitare cu dragostea.

For 8 years now, Simona is living in UK where she enjoys her profession as a radiographer, and her writing as her biggest passion. From poetry I have never gone. I only borrowed some mornings from the sunflowers and listened to their songs. The breeze brought sentences from far away, a mystic world displaying in my heart. Sound of love, aromas, colours, emotions. They were gathering at the gate of my mind, so I invited them in my inner world and together have created a genuine poetic space. A Simonic one. For returning the mornings to eternity. As we celebrate our togetherness, I invite you too for a cup of emotions and poetic thoughts poured between the lines. Satul se întindea cuminte printre grămezile de delușoare, împădurite încă pe alocuri, din care zâmbeau casuțe ticluite ca în poveștile de odinioară. Valea părea cufundată în neuitare, în timp ce doar ici și colo câte un firicel de fum se înălța îngândurat către cer. Cândva țâșneau cu sutele ca dintr-o înfrățire a poveștilor. Povești cu a fost odată ca niciodată, cu suflete adunate la gura sobei, depănând neajunsul zilei îmbrăcat în gânduri și întrebări, cu fete frumoase și flăcăi chipeși dansând horele dorului, cu bătrâni înțelepți legănând copilăria pruncilor. Cu mult farmec ca într-un basm în care zmeii piereau sub săbiile dreptății.” timp ce soarele prindea contur pe retina zilei, contabilizam momentele nopții și încercam să înțeleg cum este decriptată esența vieții. Ciudate și nemărginite sunt înțelesurile ei. Sensibile dar puternice în același timp.”

Beautiful words by a beautiful poet. I have admired her word craft for years since I shared a platform with her on Zoom for the UN Anti-Racism Day with Poets Against Racism. I finally met her, listened to her perform, and obtained a copy of her book at the Wolverhampton Literature Festival. Dacă este să vorbesc despre mine, găsesc greu îmbinarea perfectă de cuvinte care să mă reprezinte pe de-a-ntregul. Mai ales atunci când vorbim despre mediul scriitoricesc în care am nimerit mai mult sau mai puțin întâmplător. Viața și-a urmat cursul cu bune și rele. Pentru că sunt persoana care, în locul văicărelilor, caută soluții, azi pot spune cu bucurie că mi-am schimbat profesia, mi-am redescoperit inspirația sau ea m-a regăsit pe mine, și iată că împreună facem pași mărunți dar siguri pe drumul creației. Being a woman, a mother, a Transylvanian, and an expat now, she is taking the sight to the personal life experience with a social writing touch. Born in a communist regime, Simona is seriously approaching the education, while keeping hope at the highest peaks. Through her work, she is trying to bring love and humanity. Welcome to Lahore, ma’am!” îmi spuse încă o dată în timp ce coborâsem în mulțime. Oprisem în fața restaurantului, iar o altă mare de oameni, gânduri și emoții mă aștepta să încep o nouă aventură. Am comandat biryani și paratha iar în așteptarea lor îmi ascultam gândurile cum îmi vorbeau, printre zumzetele unor muște prietenoase ce își traficau firimiturile căzute printre mese. Un tablou în care toate nuanțele purtau căldură și comfort. Probabil că lecții interesante de viață musteau printre crăpăturile secundelor, într-o lume cu totul nouă pentru mine, în care am înțeles pentru prima oară că universalitatea cuprinde mult mai multe nuanțe în paleta-i, decât cele pe care le priveam dintr-o rutină molcomă în spațiul meu mioritic. Și da, un aha moment m-a făcut să înțeleg că oricât de greu și întortocheat poate părea drumul în viață, se vor ivi întotdeauna portițe pe bucățile de drum despletite între curgeri de mișcare. Și că legea nativului din noi strălucește uneori deasupra oricăror reguli impuse de societate; are nevoie doar să-i dăm voie să se exprime… în trafic… Mișcare într-o structură perfect construită.”Somewhere in the world another cry is making up the road to stars, leaving behind the shots of guns from other's fears, from other's wars. Do not take for granted morning glance. There is a sign from Deity that love is blessing the life’s rhyme. Keeping the hope tight in the heart, for peace to wipe world's cry apart.” Her first traditional published poetry book, " Visarile dintre castani" (Daydreams among chestnut trees) came out in 2021 at Siono Publishing House, in Romania. From 1st July 2021, VAT will be applicable to those EU countries where VAT is applied to books - this additional charge will be collected by Fed Ex (or the Royal Mail) at the time of delivery. Shipments to the USA & Canada: După o experiență brutală în 2013, de aproximativ 6 luni în Belfast și revenirea în țară, în 2014 am decis că este momentul să iau din nou calea pribegiei. De data acesta nu m-am mai întors. Am plecat singură, cu un bagaj mic de mână dar cu un mănunchi uriaș de speranțe. Adaptarea a fost rapidă poate și datorită faptului că gustam încet, încet, cu bucurie, din libertatea cotidianului englezesc. În Nottingham am învățat noul sens al cuvântului acasă. Tot în Nottingham am descoperit un grup de artiști care m-au primit cu entuziasm printre rândurile lor. Noile mele scrieri literare în engleză au fost publicate în 6 antologii marca All Poetry din SUA și în 3 antologii din Marea Britanie. De asemenea, graţie domnului Romeo Rosiianu, câteva scrieri în limba română au fost publicate anul trecut în 2 antologii ECreator, lucru ce m-a bucurat enorm! Aşadar, poeta Simona Prilogan nu e o novice pe tărâmul poeziei, mai ales, şi merită să fie cunoscută de un public mai larg, căci versurile sale dezvăluie emoţii adânci – dragoste, durere, emoţii legate de condiţia umană, tristeţe şi uneori neputinţă. Sensibilitatea acestora emoţionează şi invită cititorul la cugetare. O lectură atentă ne scutură, ne provoacă, ne intrigă. Ce resorturi sufleteşti o îmboldesc să scrie Ochi de poveste? Ne punem întrebarea : este oare „povestea aceasta” iniţierea în actul creaţiei? Se eliberarează Simona Prilogan de noapte, de tot ce e nor, de sumbru, de „iarnă târzie” şi se abandonează în vers? Aşa se pare. Şi reuşeşte „să-şi poarte lumina-n firesc”, aşa cum mărturiseşte în poezia ce deschide volumul, Mănuşă pe vânt şi să dea aripi speranţelor.

If you're coming to Coles by car, why not take advantage of the 2 hours free parking at Sainsbury's Pioneer Square - just follow the signs for Pioneer Square as you drive into Bicester and park in the multi-storey car park above the supermarket. Come down the travelators, exit Sainsbury's, turn right and follow the pedestrianised walkway to Crown Walk and turn right - and Coles will be right in front of you. You don't need to shop in Sainsbury's to get the free parking! Where to Find UsSpillwords Press New York awarded Simona as Author of the Month for September 2021, short after publishing her poem “ I came from”. Today, Simona has more in her poetic portfolio, from Spillwords Press, a nomination for the Author of the Year 2021, amongst many nominations of her poems for the Publications of the Month, and a love poem being nominated for the Publication of the Year (Poetic) 2022. E multă toamnă în versurile Simonei Prilogan. E poate toamna din Londra sau din Nottingham, unde aceasta a trăit, care-i umezeşte poezia. Sau e sufletul poetei care lăcrimează şi în care plouă cu tristeţile unei existenţe condamnate la dragoste, dor, durere. Dar se întrevede şi speranţă printre toate picăturile de ploaie şi printre nori, toamnă şi iarnă: In 2021, Simona performed with Poets Against Racism, being broadcasted in a special session on Hope Radio for Anti Racism Day. Mi-am împrăștiat de bună seamă speranțele cam amețite peste haosul dulceag al unei realități în care televiziunile promovau în reitinguri criminale, scandalagii, analfabeții și prostituatele. Cu toții erau la împărțirea premiilor pentru modelele timpului. Se făcuse deja noapte adâncă peste viziunile mele. Tremuram a îngrijorare, acea doamnă severă a războiului existențial. Eram încă în Ieri? Sau deja se făcuse Azi? Un Azi în care îndobitocirea stătea la taifas cu toate prejudecățile timpurilor. Să fug? Într-un unde? Într-un Cotidian departe de toată lumea asta nebună, nebună… În Mâine? Poate.”